[embedded content]
[Check against delivery]
Ioana Dogioiu: Bună seara! Bine aţi venit la conferința de presă a domnului prim-ministru Ilie Bolojan pe teme de actualitate – în primul rând, stadiul programului PNRR.
Ilie Bolojan: Bună ziua! Am avut astăzi ultima şedinţă de guvern înainte de sesiunea extraordinară a parlamentului de săptămâna viitoare, în care discuțiile vor fi calate pe proiectele din PNRR. Și am făcut o trecere în revistă a acestora, având în vedere impactul lor, câteva miliarde de euro, finanțarea lucrărilor la autostrăzi, la spitale, la calea ferată, în toate localitățile din România și, de asemenea, miza importantă pentru România – deci, săptămâna viitoare este o săptămână importantă din punct de vedere parlamentar, dar și al aprobării legilor din PNRR.
Sunt șase capitole importante, care corespund unor proiecte care au fost depuse în parlament; cu excepția unuia dintre ele, celelalte, din punctul meu de vedere, sunt într-o situație în care pot fi dezbătute fără niciun fel de probleme și eventual aprobate.
Le-aş trece foarte pe scurt în revistă.
Un proiect depus care nu are probleme este recompensarea personalului din ANAF și din Vamă pentru încasările suplimentare pe care le vor realiza în așa fel încât să fie combătută evaziunea fiscală și să se îmbunătățească colectările la buget. Proiectul este avizat de comisie și nu are probleme.
Un al doilea proiect este cel legat de cariera personalului din administrație, atât reglementări care țin de funcționarii publici, dar și de către cei care fac parte din contractuali. Este un proiect propus de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, susținut de Ministerul Dezvoltării. Vor mai fi, probabil, observații la acest proiect, în așa fel încât să se clarifice modul în care putem avea o carieră predictibilă a funcționarilor în administrație și, de asemenea, standarde cât mai bune de performanță.
Un al treilea proiect este Codul urbanismului, un proiect cu impact mare atât din punct de vedere al administrării localităților din România, dar și din punct de vedere financiar; are un impact de 970 de milioane de euro. Este în dezbatere în Comisia de administrație a Camerei Deputaților, au avut loc discuții în această perioadă și există un acord pentru ca modificările la proiect să se facă, inclusiv aspectele care țin de București, în așa fel încât cu data de 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire pe teritoriul Capitalei să se facă nu de către primăriile de sector, ci de către Primăria Generală a Capitalei.
Un al patrulea domeniu important este cel legat de decarbonizare. Aici sunt două proiecte de legi: unul privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, un proiect care reglementează că guvernele României vor veni cu scheme de finanțare a înlocuirii încălzirii pe lemne, cu randamente scăzute, cu alte forme de încălzire – pompe de căldură, geotermal, fotovoltaic și așa mai departe -, în așa fel încât lemnul care se taie din pădurile României și poate fi înlocuit printr-o folosire mai eficientă sau prin alte sisteme de încălzire să fie într-o cantitate mai mică. De asemenea, s-a propus un proiect legat de reglementări privind proiectele pe hidrogen, care este un proiect pentru viitor și jalon din PNRR.
Un alt domeniu important este cel legat de incompatibilități, de Agenția Națională de Integritate, unde avem un proiect depus de domnul ministru și senator Predoiu.
De asemenea, un proiect care n-a fost, din păcate, încă finalizat – este cel legat de salarizare. Discuțiile pe salarizare au continuat și astăzi, vor continua și mâine și, dacă e să fac o apreciere personală, consider că în faza în care suntem este puțin probabil să avem o dezbatere a acestui proiect săptămâna viitoare. Consider că în două-trei zile discuțiile ar putea fi încheiate, în așa fel încât într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, în prima săptămână, parlamentul să discute și această lege foarte importantă.
Aş spune câteva aspecte legate de PNRR, cu două punctaje legate de legea salarizării și de cea privind incompatibilitățile. Așa cum știți, acest program important de investiții al Uniunii Europene, cel mai mare program de investiții al Uniunii, nu este în sine pentru noi un scop să-l bifăm, ci este un instrument de dezvoltare a României și a tuturor țărilor europene, de consolidare a sistemelor publice, de dezvoltare a infrastructurii, dar și de stabilire a unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să fie mai puternice și mai reziliente. Asta înseamnă că, adoptând aceste proiecte de legi, ne intră direct grant-uri care, cumulat în următoarele trei luni, înseamnă 1,6 miliarde plus 3 miliarde, deci 4,6 miliarde euro. Asta înseamnă consolidarea încrederii pentru că acest program a fost asumat de către toate guvernele României din 2021, deci de către toată clasa politică și asta înseamnă încredere pentru România, încredere în respectarea angajamentelor și în seriozitatea noastră, dar, așa cum v-am spus, înseamnă și o societate care este mai așezată, care este bazată pe reguli, pentru că fiecare proiect de lege, care înseamnă reformă, introduce reguli, stabilește mecanisme care nu mai permit abordările discreționare și care stabilesc lucruri cât se poate de clare. Unul din proiectele cele mai dificile, care a fost asumat în urmă cu patru ani, dar pasat de toate guvernele, este cel legat de legea salarizării. Așa cum știți, el trebuia adoptat anii trecuți, dar, din păcate, fiind un proiect dificil, pe care oricum îl faci, nu poți mulțumi toate categoriile care sunt impactate, el a fost amânat, dar am considerat, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci să prioritizăm interesul României. Și este o lege care introduce mai multă echitate în salarii, este o lege care este gândită conform puterii actuale a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc suportabilitatea României și este un mecanism stabil care înseamnă că avem o valoare de referință care se indexează în funcție de dinamica economică, iar salariile ar urma să crească conform creșterii economiei. De asemenea, este un proiect care face ca cei care sunt rămași în urmă, din punct de vedere al salarizării, pentru că avem foarte multe discrepanțe în sectorul public din punct de vedere al salarizării, să-i ajungă în timp, din urmă, pe cei care astăzi, prin diferite mecanisme, sporuri, alte aspecte de genul acesta, au salarii mult mai mari, generând foarte multe discrepanțe în sectorul public și nemulțumire atât din interior, dar și din sectorul privat. Gândiți-vă că avem ministere care astăzi au nivel de salarizare dublu decât alte ministere, în timp ce oamenii care lucrează în fiecare dintre aceste ministere fac aproximativ aceeași muncă. Aș puncta că prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că, acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensații, iar la final, în forma în care este propus vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunși din urmă de cei două treimi. Aș face câteva precizări financiare, ca lucrurile să fie cât se poate de clar înțelese. Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică, și anume, faptul că anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal pentru salariile angajaților din sectorul public de 166 de miliarde, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB-ul României, iar anul viitor prevederea bugetară, care limitează plafonul de personal, era de 7,9% din PIB, urmărind să scadă această pondere, ceea ce reprezintă aproximativ 174 de miliarde. Pe această cifră, deci, pe diferența dintre 174 și 166 – 8 miliarde, dacă vă aduceți aminte, partidele care au făcut parte din fosta coaliție au semnat un acord, sub patronajul Președinției, în care se angajau că vor continua discuțiile și vor susține acest proiect, în așa fel încât, pe de o parte, România să își încaseze cele 770 de milioane de euro și, pe de altă parte, să avem o lege de salarizare mai echitabilă, mai corectă în anii următori. Au început, după acest acord, discuțiile cu sectoarele bugetare. În baza acestor discuții, Ministerul Muncii a constatat problemele care au apărut din aceste discuții, pentru că legea este complexă, sunt tot felul de aspecte care țin de gradații și așa mai departe. De asemenea, au văzut care sunt așteptările și, la final, după această rundă de discuții, propunerea pe care Ministerul Muncii a făcut-o a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare. Asta înseamnă că au fost purtate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, în așa fel încât să ajungem la un acord, care, pe de o parte, să țină cont de angajamentele României de a ne controla deficitul, de a-l scădea în anii următori, pe de altă parte, să ne încadrăm în țintele care sunt stabilite. Şi, atunci, s-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde, 12,1 miliarde, care reprezintă 8,1% din PIB, adică, un fond de salariu ceva mai mare, nu 7,9%, dar reprezintă creșterea efectivă nominală a PIB-ului, adică, o creștere cu 7,3%, așa cum este stabilită. Ca atare, în baza acestor discuții, sigur, au continuat negocierile în grupul mediat de domnul consilier prezidențial Burnete și în aceste zile și, sigur, pe parcurs, au apărut discuții legate de drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, cum vor fi ele onorate, de actele subsecvente care trebuie publicate în aplicarea legii și de alte aspecte care țin de lucrul acesta.
Consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România, nu e un proiect perfect, nu poți să ai proiecte perfecte pe astfel de legislații, dar aduce predictibilitate, aduce mai multă echitate, iar în termen de impact financiar, neadoptarea proiectului, în primul rând, ne aduce o pierdere importantă de 770 de milioane de euro, dar nu face nici o economie la cheltuielile de salarii. De ce? Vă rog să vă gândiți că dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guverne vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie vor fi indexate salariile, cu ce valoare vor fi indexate, cel puțin cu inflația pe un an de zile, pentru că, așa cum știți, de doi ani de zile avem o inflație cumulată, sunt plafonate salariile, iar o indexare, cu o cifră de aproximativ 7% de exemplu, ne duce exact la această creștere de 12 miliarde. Prin urmare, nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptățile care astăzi sunt și inechitățile vor fi și mai mult potențate, pentru că va fi o creștere, cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțin vor primi și mai puțin, cumulat, așa cum v-am spus, cu pierderea acestei sume importante. Și sper că în al 12-lea ceas vom găsi înțelepciunea necesară, ca, în loc de slogane, de lucruri care sună bine, de așteptări care nu pot fi onorate decât în măsura posibilităților noastre economice, să venim cu soluții realiste și aceste discuții care au avut loc în aceste zile consider că au arătat care sunt soluțiile și cei care au soluții de dat, care găsesc alte posibilități, cred că este corect să le spună, dar a nu vota un proiect nu este o soluție pentru România în anii următori.
Al doilea proiect la care voi face referire este cel legat de incompatibilități. Şi acesta, așa cum știți, a fost depus în Parlament, el ajuns în forma în care a fost depus în 3 etape. În primul rând, acest proiect trebuia adoptat în primul trimestru al acestui an, conform angajamentelor noastre. Nu s-a întâmplat asta și la data la care domnul ministru Marinescu și-a predat mandatul era un draft, o propunere de ordonanță de urgență, care nu era pusă în acord cu Agenția Națională de Integritate, pentru că o parte din articole fac referire la Agenția Națională de Integritate. L-am rugat pe domnul ministru Predoiu ca primul lucru pe care să îl facă este să se pună de acord cu Agenția, ceea ce aș fi făcut, și, imediat după preluarea mandatului de ministru interimar, au avut loc aceste discuții și am avut un proiect, o propunere de proiect care prevedea, spre exemplu, unul din subiectele care se discută în aceste zile, și anume, obligativitatea asigurării transparenței declarației de avere, în sensul publicării ei, nu doar transmiterii la Agenția Națională de Integritate. La fel cum am făcut și la celelalte proiecte, am considerat că înainte de a le depune în parlament, prin parlamentarii care au acest drept, este bine să avem discuții, este bine să le trimitem la grupurile politice, la președinții de partide care sunt interesați și am discutat cu reprezentanții partidelor, i-am contactat pe foștii miniștrii dacă vor să facă propuneri, pentru că, teoretic, știau despre ce este vorba și a început, deci, consultarea cu partidele. Deși, într-o prima etapă, domnul ministru Marinescu a confirmat domnului Predoiu că va trimite propuneri, ulterior nu le-a mai trimis, au participat la discuții reprezentanții a trei partide. În urma acestor discuții, s-a finalizat proiectul, care a fost depus și înregistrat în Parlament, cu mai multe modificări, unele care țin de anumite aspecte, de clarificări punctuale, mai mult sau mai puțin importante, dar o modificare care, așa cum știți, a născut discuții este cea legată de a nu mai avea obligativitatea publicării pe site-ul instituției a declarației de avere. Guvernul va susține în Parlament, în comisiile de specialitate în care se va discuta acest proiect, prin cei care reprezintă Guvernul, prin secretarii de stat, prin Ministerul Justiției, ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate, în mod obligatoriu, pe site-ul instituției.
Un alt proiect important care a fost depus în Parlament, și care este pe ordinea de zi în sesiunea extraordinară, este cel legat de aprobarea acordului de împrumut pentru SAFE. Având în vedere procedurile pe care le avem noi, e nevoie de o lege care să aprobe acest acord de împrumut, în așa fel încât România să poată solicita avansul de 15% din suma contractată. E vorba de aproximativ 2,5 miliarde euro alocare pe care am putea-o direcționa către ministere să plătească avansuri pentru contractele pe care le-au semnat sau să plătească începerea lucrărilor, cum este cazul Ministerului Transporturilor, pentru lucrările care sunt începute pe tronsoanele dinspre nord-estul României, Pașcani-Iași-Ungheni și Pașcani-Suceava-Siret. Și acesta este, deci, un proiect important care merită discutat.
În ceea ce privește un alt subiect de actualitate, atacul cibernetic care a blocat baza de date a Agenției Naționale de Cadastru. În momentul de față se lucrează la remedierea acestui atac cibernetic. Din datele pe care cei care lucrează, e vorba de Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, nu au fost afectate datele legate de proprietăți. În momentul de față este într-o fază de finalizare transferul în cloudul guvernamental a aplicației care rulează baza de date. Mâine se va realiza o evaluare a securității acestei aplicații de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, iar Centrul Național Cyberint va face un audit cibernetic al noii infrastructuri pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare de securitate. Din planul de activități care a fost convenit între instituțiile care intervin și Agenția Națională de Cadastru, estimarea este că în cursul săptămânii viitoare se va relua activitatea Agenției și va fi posibilă accesarea bazei de date. Asta înseamnă că marți, în această săptămână, am avut o săptămână de când activitatea Agenției este blocată. Până marți, săptămâna viitoare, vor fi două săptămâni. Într-o primă etapă, considerând că remedierea poate fi făcută mai repede, am considerat că printr-o prelungire a programului Agenției de Cadastru zilnică sau lucru și sâmbăta pot fi recuperate zilele în care baza de date nu a fost funcțională. Având în vedere durata care s-a lungit, consider că discuțiile care vor avea loc în Parlament legate de acordarea unei prelungiri, pentru ca contractele care au fost semnate în cursul anului trecut şi care trebuiau închise până la sfârșitul acestei luni, pot fi prelungite ca valabilitate, deci, cei care au semnat aceste antecontracte să poată beneficia de TVA-ul redus, cu prelungirea cel puțin cu o durată care acoperă zilele de nefuncționare și asta vor stabili colegii care sunt în Parlament.
Dar ceea ce s-a întâmplat la Agenția de cadastru ‒ și ceea ce se poate întâmpla, din păcate, în orice moment, pentru că vedem ce se întâmplă în toate țările, nu suntem doar noi afectați ‒ cred că este o lecție pentru toți cei care sunt implicați în gestionarea acestor date, în sensul de a respecta standardele de protecție, de a evita fărâmițarea între instituții, așa cum avem astăzi, de a avea oameni competenți în aceste zone, de a folosi cea mai bună protecție și de a actualiza în permanență aplicațiile pe care le folosim. Sens în care și astăzi a avut loc o ședință a Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, cu peste 120 de autorități implicate, în care li s-a pus în vedere cât se poate de clar că respectarea standardelor este obligatorie și monitorizarea respectării acestora va fi făcută strict în perioada următoare, în așa fel încât să limităm atacurile care pot veni și care ne pot afecta funcționarea instituțiilor publice sau bazele de date.
Aș face câteva referiri, tangențial legii privind salarizarea unitară, la un subiect care a fost discutat în aceste zile, și anume posturile din Sănătate care sunt solicitate a fi deblocate.
Așa cum știți, pentru a putea face angajări în sectorul de sănătate, e nevoie de un memorandum care trebuie aprobat de guvern, pe baza unei analize pe care Ministerul Sănătății o face ‒ sigur, împreună cu Ministerul de Finanțe, cu Casa de Sănătate. Suntem în situația în care, la aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi. Deci, discutăm de peste 10%, mai mult de 10% din numărul de posturi care sunt în totalitate. Asta, în condițiile în care, din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu ‒ dar avem spitale cu 40%, 45%, deci, practic, jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În același timp, cheltuielile medii de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Așadar, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem și spitale, în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, sunt spitale practic dedicate angajaților.
Și aș vrea să vă arăt un grafic. Aveți aici o dinamică a cheltuielilor de personal din Sănătate în ultimii 10 ani. Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 și astăzi avem peste 25 de miliarde ‒ în 2025, 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori. Asta este coloana, cu albastru. Cu gri aveți o anomalie care se întâmplă la noi, și anume avem ponderea cheltuielilor de personal care se alocă direct, așa-numitele diferențe salariale. Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din Sănătate se alocă direct. Nu pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu pentru că așa vine din istorie, și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale. Și atunci, ca să înțelegeți: managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, și doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienților. Când am avut rezerve să aprobăm cele 7.600 de posturi pe care le-a propus Ministerul Sănătății Ministerului de Finanțe, din cele 26.000 solicitate, acest lucru era generat de faptul că, dacă de la început anului viitor ar fi intrat toate aceste posturi să fie ocupate, ar fi însemnat aproximativ 1 miliard de lei suplimentari doar cheltuieli cu aceste posturi, fără ca noi să analizăm problemele majore pe care le avem în sănătate și să intervenim. Și atunci, am cerut astăzi în ședința de guvern ‒ în afară de a aproba memorandumul pentru cazuri de urgență de la „Marie Curie” ‒ Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Sănătate ca, până luni, să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională ar trebui să fie depunctate, atunci când solicită creșteri de personal în continuare, iar spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională, din nou, să fie depunctate. Pentru că, dacă se întâmplă aceste cazuri concomitent, înseamnă că trebuie făcută o analiză pe fiecare secție în parte și, acolo unde avem secții care nu au activitate, acele secții trebuie reduse ca număr de paturi, iar personalul trebuie dizlocat către secțiile care au activitate, sau înființate secții. Pentru că dacă avem doar spitale care nu reacționează la ceea ce se întâmplă în comunitățile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliație în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliație, din numărul mare pe care vi l-am spus, și, în loc să avem o secție, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecționăm personalul și paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele cu vârstnicii noştri și cu cazurile grave care ar trebui tratate. Prin urmare, asta este explicația pentru care, înainte de a aproba astfel de solicitări, consider că este nevoie să lucrăm la cauze la modul serios, dar nu s-a lucrat la asta, în așa fel încât să avem, într-adevăr, bani în sănătate pentru servicii care se prestează pacienților, în așa fel încât managerii spitalelor din sănătate să fie stimulați să își îmbunătățească serviciile, să le ofere la prețuri cât mai bune. Pentru că, dacă continuăm cu acest sistem, în care două tremi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci activități sau nu, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava. De asemenea, trebuie să discutăm foarte deschis și despre problemele legate de medici, pentru că, din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiți-vă că în fiecare an școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenți, dintre care de medicină generală jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, adică suportate integral de statul român; avem 4.000-5.000 care își iau rezidențiatul, rămân anii de rezidențiat și, la final, avem 1.000-1.500 care sunt angajați în sistem. Deci, avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari. În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit, în anumite zone, de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități. Și trebuie lucrat și la asta la modul serios, pentru că altfel, așa cum v-am spus, nu vom mai avea nici servicii de bună calitate, iar românii, în loc să vadă o îmbunătățire substanțială a serviciilor de sănătate, pentru că cheltuielile au crescut de patru ori în general, nu văd acest lucru.
Aș încheia cu o scurtă informare legată de situația de pe piața carburanților. Aici sunt două aspecte. Pe de o parte, sunt aspectele care țin de aprovizionarea cu carburant a României și a întregului teritoriu, în contextul în care avem atât situația de război din Marea Neagră, care crește riscul pentru transportatori, avem atacurile cu drone, care au afectat capacitățile de livrare din capacitățile de livrare dinspre Kazahstan. În această după-amiază, echipa de la Ministerul Energiei a avut o întâlnire cu companiile care sunt implicate în această zonă și suntem în situația în care, cel puțin în următoarele două săptămâni, nu estimăm că ar fi probleme legate de aprovizionare. Compania Rompetrol, care se aprovizionează pe relația Kazahstan, caută variante suplimentare pentru a transporta țițeiul, în așa fel încât să-l poată rafina în condiții normale și în luna august și, dacă nu se va rezolva această problemă, estimează o scădere cu 10-15% a producției în cursul lunii august la Rafinăria Petromidia.
De asemenea, una dintre problemele pe care le avem ține de aprovizionarea întregului teritoriu, și mai ales a zonei de vest a țării, din cauza blocajului pe care îl avem în zona Constanța-Fetești, unde, așa cum știți, ca urmare a lucrărilor care au loc acolo, pentru a putea fi terminate suntem în situația în care depozitul care aprovizionează toată România, de la Oil Terminal, nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către zona de vest. Asta, pentru că pe parcursul verii avem un rulaj important de trenuri către mare, dat fiind sezonul estival, care trebuie să respecte anumite rute și anumite ore. Şi atunci, în baza discuțiilor cu CFR și cu Ministerul Transporturilor, au fost mutate activitățile pe timp de noapte, în așa fel încât transportul cu trenuri dedicate de combustibil să se desfășoare cu prioritate noaptea, în așa fel încât în zona de vest a României, unde rezervele din depozite sunt la limită, să nu avem probleme în perioada următoare.
De asemenea, este important ca eventualele modificări care ar putea fi făcute în parlament la legislația care reglementează comercializarea combustibililor în România să fie făcute în așa fel, încât să nu perturbe nici activitatea economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piața românească. Din acest punct de vedere, am discutat cu domnul ministru Nazare și cu colegii de la Energie să lucreze la o variantă care să poată fi luată în discuție, în așa fel, încât, pe baza discuțiilor cu firmele din acest sector, ceea ce propunem și ceea ce s-ar putea vota în parlament pentru eventualele limitări ale creșterii de prețuri ca urmare a reînceperii războiului, din păcate, din Golf, să se facă într-o manieră care să răspundă atât cetățenilor, printr-un preț cât mai convenabil posibil, dar și companiilor din piață și celor care sunt interesați și care au un rol important în perioada următoare, transportatori sau agricultori.
Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care m-ați ascultat, vă stau la dispoziție pentru întrebări.
(…)
Articol preluat de pe gov.ro